Arhivele Naţionale iţi pun la dispoziţie toate informaţiile de care ai nevoie pentru solicitarile tale. Această pagină conţine informaţii despre atribuţiile Biroului Relaţii cu Publicul, date de contact, principalele documente care pot fi solicitate, cum trebuie intocmite cererile şi petiţiile, taxele de eliberare.
Dacă vrei să intreprinzi o cercetare, aici este locul de unde trebuie să incepi! Noi iţi spunem cum şi unde poţi consulta documentele din Arhivele Nationale. Găsiţi programul de lucru, regulamentul sălii de studiu şi alte informaţii utile.
Este deja o tradiţie publicarea de documente şi studii despre ce conţin arhivele noastre. Această pagină îţi prezintă publicaţiile ANR şi proiectele de viitor în domeniu. Suntem convinsi că vei gasi interesantă şi revista noastră.
Ne face placere să lucrăm cu oameni pasionaţi şi pricepuţi. O carieră în Arhivele Nationale poate începe chiar aici. Intră pe această pagină şi vezi dacă şi ce post ţi se potriveste.
Periodicul nostru exprimă imbinarea dintre tradiţia de peste opt decenii a acestei reviste şi tendinţa novatoare de deschidere către ştiinţa istorico-arhivistică la nivel internaţional. Incepand cu 2007 s-a trecut la un format care să ofere o nouă abordare ştiinţifică. In plus, au fost invitaţi specialişti din străinătate pentru a contribui cu materiale la Revista Arhivelor. Archives Review.
Arhivele Naţionale au inceput să renunţe la caracterul festivist al activităţilor sale cultural-ştiinţifice, lăsand loc tot mai mult dezbaterii ştiinţifice autentice, profesioniste. Intraţi aici pentru a viziona aspecte de la diferitele dezbateri, mese rotunde, expoziţii documentare, lansări de carte organizate de noi in ultimii ani.
Arhivele Naţionale pun la dispoziţia publicului inventarele fondurilor şi colecţiilor aflate in depozitele sale. Obiectivul principal il constituie asigurarea accesului online la inventarele tuturor fondurilor şi colecţiilor date in cercetare de Arhivele Naţionale. Programul, aflat in faza de proiect-pilot, urmează să fie dezvoltat in lunile următoare.
Având iniţial o arie limitată de desfăşurare, activităţile de relaţii internaţionale ale Arhivelor Naţionale au căpătat o nouă dimensiune şi semnificaţie odată cu eforturile României de integrare în Uniunea Europeană ce necesitau o poziţie şi un rol active în diverse domenii, printre care şi cel al arhivelor.
Activităţile de relaţii internaţionale intră în competenţa Compartimentului Relaţii Internaţionale care stabileşte, anual, cu sprijinul direcţiunii, principalele domenii de acţiune pe plan internaţional. Atribuţiile Compartimentului sunt acelea de a coordona, susţine şi dezvolta cooperarea cu parteneri străini şi români.
Coordonatele pe care se înscriu aceste activităţi pot fi grupate astfel:
1. Afilierea la organisme internaţionale de profil şi participarea la reuniunile de lucru organizate în cadrul acestor organisme, unde sunt valorificate informaţii de natură teoretică şi practică din domeniul arhivelor: Consiliul Internaţional al Arhivelor (ICA), organizaţie non-guvernamentală al cărei obiectiv este conservarea şi promovarea patrimoniului arhivistic mondial prin susţinerea cooperării internaţionale la nivelul arhivelor. Arhivele Naţionale din România sunt membru de categorie A al acestei organizaţii încă din 1954, luând parte la multe dintre congresele sale, sesiuni ştiinţifice, mese rotunde ş.a.; Asociaţia Internaţională a Arhivelor Francofone, organism fără scop lucrativ care susţine dezvoltarea cooperării între membrii săi, în special: formarea şi schimburile profesionale, difuzarea literaturii de specialitate, organizarea şi modernizarea serviciilor de arhivă etc.
2. Cooperarea bilaterală reglementată de prevederile tratatelor bilaterale încheiate cu administraţii naţionale de arhivă din Europa şi restul lumii, dintre care amintim: Republica Cehă (2000), Austria (2001), Franţa (2003), Germania (2004), Italia (2005), Bulgaria (2006), Ungaria (2007), respectiv Republica Populară Chineză (2000), Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite (2006) ş.a. Conform celor stipulate în aceste documente juridice, se încurajează consolidarea şi dezvoltarea unor domenii de colaborare precum: schimbul de experienţă în domeniul teoriei şi practicii arhivistice, schimbul de documente şi de literatură de specialitate, organizarea în comun a unor manifestări cu caracter ştiinţific, a unor expoziţii tematice ş.a.m.d.
(Vezi Galeria foto a vizitei unei delegaţii din partea Arhivelor Naţionale efectuate în Ungaria, la invitaţia omologilor maghiari, în septembrie 2008)
3. Asocierea la instituţii şi organisme europene: Grupul de lucru al Arhiviştilor Europeni (GAE), creat la iniţiativa Comisiei Europene, care se reuneşte la Bruxelles în sesiuni bianuale şi unde Arhivele Naţionale din România sunt reprezentate printr-un arhivist român. Printre altele, GAE a realizat în 2005 Raportul privind „arhivele în Uniunea Europeană lărgită” ale cărui cinci direcţii importante de acţiune se află sub o continuă monitorizare a membrilor Grupului. Consiliul European al Directorilor Serviciilor Naţionale de Arhive (European Board of National Archivists – EBNA) este un organism independent de Comisia Europeană care se întruneşte de două ori pe an pentru a discuta chestiuni de interes comun. Întâlnirile sunt convocate de administraţia naţională pentru arhive din ţara deţinătoare a preşedinţiei Uniunii Europene. Pe lângă cei 27 de membri, la aceste reuniuni participă oficiali ai Comisiei Europene şi reprezentanţi ai Consiliului Internaţional al Arhivelor. Arhivele Naţionale din România au luat parte, pentru prima oară în acest an la lucrările Consiliului, desfăşurate în luna aprilie la Berlin.
4. Participarea la manifestări ştiinţifice internaţionale, altele decât cele înscrise în prevederile tratatelor bilaterale de cooperare.
Instituţia noastră este reprezentată anual în cadrul unor manifestări organizate sub egida ICA şi, începând cu acest an, în cadrul Forumului DLM (Document Lifecycle Management).
În multe dintre aceste activităţi, Compartimentul Relaţii Internaţionale colaborează cu serviciile judeţene ale Arhivelor Naţionale care, prin varietatea fondurilor şi colecţiilor lor valoroase de documente, contribuie la organizarea de expoziţii cu parteneri străini, iar prin reprezentanţii lor iau parte la stagii şi seminarii de formare profesională sau colocvii internaţionale.